Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată anual la 28 iulie, ca urmare a unei inițiative din 2008 a Alianței Mondiale pentru Hepatită (AMH). Data de 28 iulie a fost aleasă și în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
În mai 2016, la Adunarea Mondială a Sănătății, 194 de guverne au adoptat prima Strategie globală de sănătate privind hepatita virală. Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei reprezintă o oportunitate pentru impulsionarea tuturor eforturilor de punere în aplicare a Strategiei globale de sănătate privind hepatita virală pentru perioada 2016-2021 a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și pentru a sprijini țările în vederea atingerii scopului final — eliminarea hepatitei, se arată pe site-ul www.who.int.
Sloganul sub care este marcată în 2017 Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este ”Eliminarea hepatitei”.
Hepatita este o boală ”silențioasă”, care poate duce în timp la apariția cirozei sau a cancerului hepatic. Eradicarea hepatitei virale este posibilă dacă se pune un accent mai mare pe prevenire, diagnosticare și tratament. Vaccinarea este, de asemenea, foarte importantă, aceasta fiind posibilă pentru tipurile A și B ale hepatitei.
În februarie 2017, OMS a aprobat primele sale linii directoare la nivel mondial privind analizele pentru detectarea hepatitei B și C, care simplifică acest proces la populații izolate sau în zone cu incidență ridicată a bolii. În sprijinul campaniei ”Eliminarea hepatitei”, Organizația Mondială a Sănătății va furniza informații noi privind răspunsurile din 28 de țări care se confruntă cu cea mai gravă situație din acest punct de vedere.
Virusul hepatitei este o problemă majoră de sănătate globală și necesită un răspuns urgent. La finele anului 2015 erau aproximativ 325 milioane de persoane cu hepatită cronică. Se estimează că în 2015, la nivel global, 257 milioane de persoane erau infectate cu virusul hepatitei B și 71 milioane persoane cu virusul hepatitei C, potrivit sursei amintite.
Foarte puțini dintre cei infectați au beneficiat de testare și tratament, în special în țările în care veniturile sunt mici și medii. La finele anului 2015, doar 9 la sută din populația infectată cu virusul B și 20 la sută din populația infectată cu virusul C fusese testată și diagnosticată. Dintre cei diagnosticați cu virusul B, 8 la sută (respectiv 1,7 milioane de persoane) urmau un tratament, în timp ce 7 la sută dintre cei diagnosticați cu virusul C (respectiv 1,1 milioane de persoane) începuseră un tratament în 2015.
Obiectivele globale pentru anul 2030 ale OMS prevăd ca 90 la sută dintre cei infectați cu virusul B și virusul C să fie testați și 80 la sută dintre pacienții eligibili să urmeze un tratament.
Hepatitele virale au cauzat moartea a 1,34 milioane persoane în 2015, un număr comparabil cu cel al deceselor cauzate de tuberculoză și de SIDA. Numărul deceselor provocate de hepatită sunt în creștere. Noi cazuri de infecții continuă să apară, cele mai numeroase fiind cele cu virusul C, pentru care nu există deocamdată un vaccin.
Un număr de 1,75 milioane de adulți au fost infectați cu virusul hepatitei C în anul 2015, în principal ca urmare a consumului de droguri prin injectare, precum și a injecțiilor nesigure efectuate în unități de îngrijire a sănătății din anumite țări.
Spre exemplu, potrivit unor date oferite în 2017 de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii, hepatita C s-a soldat în 2015 cu circa 20.000 de decese în SUA.
Din 2014, 184 de țări au introdus vaccinarea copiilor nou-născuți împotriva hepatitei B, ca parte a programului național de vaccinare. Numărul copiilor cu vârsta sub cinci ani având infecție cronică cu virusul hepatitei B a scăzut la 1,3% în 2015, față de 4,7% înainte de introducerea vaccinurilor, indică datele OMS. Vaccinul împotriva hepatitei B previne aproximativ 4,5 milioane de infecții pe an la copii.
Există 5 tipuri de hepatită — A, B, C, D sau E (virușii HVA, HVB, HVC etc.). Hepatita A, spre exemplu, poate fi contactată prin alimente sau apă contaminate, în acest caz igiena jucând un rol principal în reducerea riscului de îmbolnăvire. Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum și de la mamă la copil în momentul nașterii. Hepatita C se transmite în principal prin contactul cu sânge infestat și, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naștere. În cazul HVC, organismul nu este capabil să lupte singur împotriva infecției, aceasta devenind cronică, iar bolnavii pot ajunge adesea la ciroză și cancer hepatic, forma de cancer care produce cel mai mare număr de decese cu excepția celui pulmonar. Virusul hepatitei E se transmite de regulă prin consumul de apă sau alimente contaminate.
În prezent există un vaccin eficient precum și tratament pentru hepatita B. Pentru hepatita C nu există un vaccin, însă în ultimii ani s-a înregistrat un progres considerabil în ceea ce privește tratamentul acestei boli. De asemenea, introducerea medicamentelor cunoscute sub denumirea de antivirale cu acțiune directă face posibilă vindecarea a peste 90% dintre pacienți în termen de 2-3 luni. Dar, în multe țări, actualele politici, reglementări și prețuri la medicamente fac ca tratamentul să nu fie la îndemâna celor mai mulți oameni afectați de hepatită.
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), entitate neguvernamentală, înființată în 2009 la inițiativa unui grup de pacienți din întreaga țară, marchează an de an, prin diverse acțiuni, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. La 22 iulie 2017, APAH-RO a organizat trei crosuri, la București, Brașov și Ploiești, sub genericul ”Împreună pentru 2030”.
Sursa: agerpres.r0
