Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului, cunoscută drept Ziua Panglicii Negre în unele ţări, este marcată, anual, la data de 23 august. Este o zi internaţională în memoria victimelor regimurilor totalitare, în special a stalinismului, a comunismului, a nazismului şi a fascismului, simbolizând respingerea „extremismului, intoleranţei şi opresiunii”, potrivit agerpres.ro.
Marcată pentru prima dată, la 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la 23 august, a fost desemnată de Parlamentul European (PE) în 2008/2009 drept „Ziua comemorării la nivel european a victimele tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, pentru a fi celebrată cu demnitate şi imparţialitate” de către organismele Uniunii Europene începând din 2009.
Data marcării Zilei europene a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului a fost stabilită prin Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2009, aleasă ca reper, având în vedere data semnării la Moscova, în 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut şi un protocolul adiţional secret (nepublicat).
În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeaşi lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Pentru România, semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat „sfărâmarea” teritorială din 1940 şi începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete şi crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc, potrivit mesajului ambasadorului Românei în Republica Moldova cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului (2018), indică pagina oficială a Consulatului General al Românei la Bălţi – balti.mae.ro.
Tratatul a fost descris de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în anul 2010, drept „complotul celor două cele mai grave forme de totalitarism din istoria umanităţii”.
Păstrarea şi transmiterea către generaţiile viitoare a memoriei atrocităţilor din trecut, apărarea permanentă a principiilor, valorilor şi normelor internaţionale, respectarea dorinţei de suveranitate a popoarelor, toleranţa şi respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor pot garanta că tragedii precum cele generate de Pactul Ribbentrop-Molotov nu se vor mai repeta.
În 2011, a fost adoptată Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului. În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (REMS) s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor. REMS este o reţea internaţională a cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România. Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS. De asemenea, ţări precum Cehia, Austria şi Letonia sunt reprezentate în reţea.
Ziua de 23 August este, de asemenea, recunoscută oficial de Canada şi Statele Unite, unde este cunoscută sub numele de Black Ribbon Day.
