Pentru eliminarea obezității este necesară o strategie de tratament bine stabilită, care se aplică în funcție de particularitățile fiecărui individ, susține nutriționistul Lygia Alexandrescu. Potrivit acesteia, dietoterapia este prima componentă a tratamentului pacientului obez.
„Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări privind starea de sănătate a populației în secolului XXI. La nivel european procentul de populație care suferă de această afecțiune este într-o creștere continuă, fapt extrem de îngrijorător. Ziua Europeană Împotriva Obezității aduce laolaltă persoane din toate colțurile continentului, cu scopul de a crește gradul de conștientizare și înțelegere a riscurilor pe care le generează această boală. Studiile efectuate la nivel european prognozează că, până în 2030, peste jumătate din țările Uniunii Europene vor fi afectate de obezitate, unele dintre acestea ajungând până la 89% populație obeză”, afirmă Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, obezitatea este de fapt o problemă de sănătate care atrage după sine complicații medicale, dizabilități temporare sau permanente, scăderea duratei de viață. Nu în ultimul rând, această problemă determină un cost mare pentru întreaga societate deoarece o persoană obeză este predispusă la o serie întreagă de complicații medicale.
„Pentru eliminarea obezității este necesară o strategie de tratament bine stabilită, care se aplică în funcție de particularitățile fiecărui individ. Dietoterapia este prima componentă a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutrițional se bazează pe faptul că fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicală, mod general de viață și circumstanțe socio-profesionale) și de aceea dieta trebuie personalizată, în așa fel încât să se furnizeze alimente hrănitoare, variate, echilibrate nutrițional în funcție de nevoile fiecărei persoane implicate în program”, explică nutriționistul.
O dietă echilibrată ar trebui să acopere cerințele nutriționale ale organismului prin: 12-15% proteine, 30-35% lipide și 50-55% glucide (carbohidrați). Atunci când pierderea ponderală este impusă, aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor, modul de combinare a alimentelor și frecvența meselor sunt principala preocupare pentru a obține efecte durabile în timp, punctează Alexandrescu.
„Glucidele consumate trebuie să fie în majoritate complexe, iar aportul celor simple trebuie redus cât mai mult cu putință. Glucidele trebuie să reprezinte cel puțin o jumătate din aportul total de trofine (substanțe alimentare) într-o zi, întrucât ele furnizează energie pentru desfășurarea activităților fizice și de asemenea calmează senzația de foame. Caloriile provenite din glucide complexe sunt în general catabolizate, consumate și nu se vor depune în rezerve de grăsime. Lipidele sau grăsimile sunt o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singură și, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi (peste 35%) în dietă este dăunătoare, datorită creșterii riscului de hipercolesterolemie”, a explicat Alexandrescu.
Potrivit acesteia, colesterolul provine din două surse, iar cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverșilor nutrienți, în special grăsimi săturate.
„Din moment ce toate animalele își produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit în intestin și se adăugă la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creșterea producției de colesterol din organism. Așadar, prin reducerea cantității de grăsimi din dietă se poate menține nivelul colesterolului sanguin total în limite normale”, a arătat nutriționistul.
Alexandrescu a spus că grăsimile din dietă ar trebui să provină din carne de pui sau de curcan, pește, lactate degresate parțial, avocado, ulei de măsline sau alune/nuci și semințe crude.
„Proteinele pot fi consumate în proporție de maximum 15% din rația zilnică de trofine. Este recomandat să se consume atât proteine din surse vegetale, cât și animale. Proteinele animale se găsesc în carne și produse din carne, pește, ouă și lactate. Legumele uscate sunt bogate în proteine, la fel cerealele și pâinea”, a completat Lygia Alexandrescu.
Ea a precizat că necesarul de fibre, care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe și cereale, fiecare masă trebuind să conțină un fruct și o legumă proaspătă.
De asemenea, lichidele consumate trebuie să aducă minim 30-40 ml de apă pe kg corp/zi, apa fiind singurul lichid hidratant, cu adevărat necesar pentru organismul nostru. Astfel, apa minerală naturală de calitate autohtonă trebuie să fie parte din dietă zilnică.
„Sunt recomandate trei mese pe zi și câte o gustare între mese și este foarte important ca fiecare masă să se desfășoare într-o atmosferă relaxată, pozitivă, fără grabă. Indicațiile precise și la obiect în legătură cu regulile de alegere a alimentelor și cantitățile optime vor fi determinate de particularitățile fiecărui individ”, a subliniat nutriționistul.
Sursa: agerpres.ro
