Dacă privim cu atenție icoana Adormirii Maicii Domnului vom observa cum lângă sicriul cu trupul Fecioarei Maria este Mântuitorul Iisus Hristos în picioare, purtând în brațe sufletul Maicii Sale, sub forma unui bebeluș, făcând astfel gestul suprem de reciprocitate a iubirii…Cea care L-a născut și ținut în brațe , acum odihnește în brațele Fiului. Așadar, dacă luăm aminte numai la această imagine învățăm una dintre cele mai frumoase lecții și anume despre iubirea care deschide drumul recunostinței. Vedem aici o normalitate atât de bine și frumos exprimată și ilustratată încât parcă este greu de înțeles în vremurile actuale.
Câți dintre noi putem spune că măcar odată în viață nu am simțit îmbrățișarea plină de iubire a Maicii Domnului? Și atunci? Noi suntem meniți, oare, numai a primi fără a ne simți datori să ne arătăm recunoștința pentru binefacerile primite?
Ce este de fapt Postul Adormirii Maicii Domnului? Este posibilitatea de a ne arăta stropul de recunoștință adus Maicii noastre spirituale, care din nemăsurata-i dragoste întoarce beneficiile acestei recunostințe tot asupra noastră, bine știute fiind beneficiile postului asupra organismului….Ne plângem părinții trupești când vine vremea despărțirii, și dacă este să fim realiști cine mai poate mânca sau bucura în acele zile de profundă tristețe?
Începând de astăzi, 1 august, ne pregătim sufletește si trupește pentru Adormirea Maicii noastre a tuturor, așadar dacă am privi adânc în sufletele noastre am găsi a fi potrivit să postim aceste două săptămâni (1-15 august) și așa cum ne îndeamnă Biserica să citim cât putem de des Paraclisul Maicii Domnului , iar dacă toate acestea vor fi incununate cu Taina Spovedaniei și Împărtășaniei vom transforma acest post într-o floare dăruită cu mult drag și recunoștință Maicii Domnului…ar fi un post ca o floare…
Să încercăm, așadar, împreună, floare cu floare să daruim Maicii noastre un buchet al recunoștinței noastre, dar mai ales să o rugăm să privească dinnou către noi în contextul actual, când din toate colțurile lumii primim vești din ce în ce mai greu de acceptat…
Doamne ajută!
Monahul Serafim – Schitul Moneasa
